Skip to main content

Tipuri de sol

Atât pentru a alege cultura potrivită, cât și pentru efectuarea lucrărilor agromecanice necesare pentru cultura respectivă, este bine să cunoaștem tipul de sol pe care o lucrăm. Pentru a determina utilajul potrivit pentru un anumit tip de sol, este suficient să determinăm textura solului, în condițiile de teren. O analiză completă a solului puteți obține de la laboratoarele specializate.

In rândurile de mai jos puteți citi despre importanta cunoașterii tipului de sol pe care le aveți, respectiv cum să le determinați în condițiile de teren.
Material realizat de către Prof. dr. Rusu Teodor, USAMV Cluj-Napoca

TEXTURA SOLULUI

Prin textură sau compoziţia granulometrică a solului se înţelege proporţia în care particulele de sol de diferite mărimi (de la cele coloidale de argilă și până la cele grosiere de nisip) participă la alcătuirea solului.

Categoriile de particule de diferite mărimi, care alcătuiesc faza solidă a solului, poartă denumirea de fracțiuni granulometrice, care au fost grupate în clase de mărimi și anume nisip, praf și argilă. Proporția acestor fracțiuni în sol determină clasa texturală a solului.

O clasificare a fracțiunilor granulometrice după mărime a fost realizată de către Atterberg și ea cuprinde următoarele fracțiuni granulometrice:

  • Nisipul grosier (Ø 2,0-0,2 mm) este foarte permeabil, afânat, cu un început de capilaritate, o slabă reţinere a apei şi substanţelor nutritive.
  • Nisipul fin (Ø 0,2-0,02mm) permite ridicarea apei prin capilaritate, reţine apa, uşor permeabil pentru apă şi aer, are o coeziune redusă, este uşor străbătut de rădăcini, slabă adsorbţie a substanţelor nutritive. Nisipul este un material inactiv sau puţin activ din punct de vedere fizico – chimic.
  • Praful (Ø 0,02-0,01 mm) formează spaţii lacunare mici care permit ridicarea apei prin capilaritate, reţine bine apa, adsorbţie a substanţelor nutritive mai bună decât nisipul.
  • Argila (Ø sub 0,002 mm) coeziune mare datorită dimensiunilor foarte mici, formează spaţii lacunare foarte mici, are o capacitate mică pentru aer, reţine foarte bine apa, devine plastică şi lipicioasă, aderă la unelte, prin uscare devine compactă, mare putere de adsorbţie a elementelor nutritive, este sediul reacţiilor chimice din sol.

Clase texturale

În mod obişnuit solul conţine toate fracţiunile granulometrice, variaţii mari se constată în conţinutul procentual al fiecărei fracţiuni, In funcţie de care solurile se grupează în clase texturale.
În gruparea particulelor texturale criteriul de bază a fost includerea în aceeaşi grupă (categorie) particule care prezintă aceleaşi proprietăţi. Particulele cu anumite diametre au proprietăţi specifice determinate de gradul de mărunţire care cu cât este mai înaintat, suprafaţa specifică a particulelor creşte şi categoria de particule este mai activă fizico – chimic.
Există trei clase texturale, fiecare fiind grupate în subclase texturale rezultate din combinarea diferitelor procente a nisipului, prafului şi argilei:

  1. Textura NISIPOASĂ sau grosieră, uşoară are un procent ridicat de nisip, care datorită suprafeţelor neregulate formează spaţii lacunare mari, determină un contact redus între particule care fac solul afânat şi uşor de lucrat, dar nu reţin apa, care se scurge în profunzime uşor şi repede, sau nutrienţi, ca urmare aceste soluri sunt uscate şi slab fertile (nu există condiţii de creşterea vegetaţiei şi acumulare de humus);
  2. Textura LUTOASĂ sau mijlocie are proprietăţi intermediare Intre textura grosieră şi cea fină, are o bună capacitate de reţinere a apei fără să devină plastică, este uşor de lucrat, reţine substanţele nutritive, este textura ca mai potrivită pentru marea majoritate a organismelor din sol;
  3. Textura fină sau ARGILOASĂ în stare umedă este plastică, în stare uscată devine dură, are o porozitate totală ridicată dar porii sunt foarte fini, are o capacitate ridicată de reţinere a apei și elementelor nutritive, dar circulaţia apei în sol este redusă datorită forţelor de tensiune ridicate, are capacitate redusă pentru aer, sunt soluri reci (temperaturile reduse menţin seminţele în stare latentă şi pot fi distruse de microorganismele din sol), procesul de mineralizare este mai redus (transformarea resturilor organice în forme anorganice care nu sunt accesibile plantelor).
  • Aspectul materialului privit cu ochiul liber sau cu lupa: fin şi omogen; cu lupa se observă clar grăunţi de nisip printre aglomerări de particule fine predominante
  • Consistenţa şi aspectul suprafeţei agregatelor în stare uscată: agregate foarte tari, se sfărâmă cu senzaţie dureroasă; suprafaţă neted făinoasă ce nu se lustruieşte prin frecare cu unghia
  • Senzaţia la frecare Intre degete, a materialului în stare umedă: foarte aspră; degetele nu se murdăresc cu material fin pământos
  • Aderenţă: nulă
  • Plasticitate: nulă
  • Rulare în stare umedă*: ruloul nu se formează, proba strânsă In mână ia o formă care la deschiderea mâinii are stabilitate mică la scuturare
  • Modelare în stare umedă la punctul de aderenţă: nu se pot modela suluri

*Solul se umezeşte până la consistenţa aluatului; In asemenea stare apa din sol nu se scurge, dar solul străluceşte de apă şi se poate spoi cu el. Se frământă solul până nu se mai simt grăunţi structurali şi se modelează sub formă de rulou. Grosimea ruloului – cca. 3-5 mm; diametrul inelului – cca. 3 cm.

  • Aspectul materialului privit cu ochiul liber sau cu lupa: predomină grăunţii de nisip mai mult sau mai puţin legaţi; printre aceşti grăunţi se observă cantităţi mici de material fin
  • Consistenţa şi aspectul suprafeţei agregatelor în stare uscată: agregate puţin tari cu suprafaţă aspră; la frecare uşoară se desprind grăunţi de nisip de pe suprafaţa agregatului
  • Senzaţia la frecare Intre degete, a materialului în stare umedă: asprime puternică până la moderată; degetele se murdăresc uşor
  • Aderenţă: nulă
  • Plasticitate: nulă sau foarte slabă
  • Rulare în stare umedă*: ruloul se formează dar este instabil şi se formează
  • Modelare în stare umedă la punctul de aderenţă: se pot modela sfere cu suprafaţa grăunţoasă ce se sfărâmă la Incercarea de modelare

*Solul se umezeşte până la consistenţa aluatului; In asemenea stare apa din sol nu se scurge, dar solul străluceşte de apă şi se poate spoi cu el. Se frământă solul până nu se mai simt grăunţi structurali şi se modelează sub formă de rulou. Grosimea ruloului – cca. 3-5 mm; diametrul inelului – cca. 3 cm.

  • Aspectul materialului privit cu ochiul liber sau cu lupa: aspect eterogen; mulţi grăunţi de nisip printre aglomerări de particule fine
  • Consistenţa şi aspectul suprafeţei agregatelor în stare uscată: agregate tari, se sfărâmă prin apăsare puternică fără senzaţie dureroasă; suprafaţă făinos- aspră ce nu se lustruieşte prin frecare cu unghia
  • Senzaţia la frecare Intre degete, a materialului în stare umedă: făinos – aspră; degetele se murdăresc mult
  • Aderenţă: slabă până la moderată
  • Plasticitate: slabă până la moderată
  • Rulare în stare umedă*: ruloul se formează dar crapă In bucăţi
  • Modelare în stare umedă la punctul de aderenţă: se pot modela suluri subţiri (2- 3mm) care crapă uşor şi se rup dacă se ţin de un capăt, nu se pot modela panglici

*Solul se umezeşte până la consistenţa aluatului; In asemenea stare apa din sol nu se scurge, dar solul străluceşte de apă şi se poate spoi cu el. Se frământă solul până nu se mai simt grăunţi structurali şi se modelează sub formă de rulou. Grosimea ruloului – cca. 3-5 mm; diametrul inelului – cca. 3 cm.

  • Aspectul materialului privit cu ochiul liber sau cu lupa: fin şi omogen; cu lupa se observă clar grăunţi de nisip printre aglomerări de particule fine predominante
  • Consistenţa şi aspectul suprafeţei agregatelor în stare uscată: agregate foarte tari, se sfărâmă cu senzaţie dureroasă; suprafaţă neted făinoasă ce nu se lustruieşte prin frecare cu unghia
  • Senzaţia la frecare Intre degete, a materialului în stare umedă: făinos alunecoasă
  • Aderenţă: moderată până la accentuată, lipicios
  • Plasticitate: plastic
  • Rulare în stare umedă*: ruloul se formează în întregime, dar la îndoire în inel se rupe
  • Modelare în stare umedă la punctul de aderenţă: se pot modela suluri subţiri (2 mm) care nu se rup dacă se ţin de un capăt dar crapă dacă se Indoiesc In inel, se pot modela panglici nerezistente

*Solul se umezeşte până la consistenţa aluatului; In asemenea stare apa din sol nu se scurge, dar solul străluceşte de apă şi se poate spoi cu el. Se frământă solul până nu se mai simt grăunţi structurali şi se modelează sub formă de rulou. Grosimea ruloului – cca. 3-5 mm; diametrul inelului – cca. 3 cm.

  • Aspectul materialului privit cu ochiul liber sau cu lupa: foarte fin şi omogen; se observă cu lupa puţini grăunţi mici de nisip printre aglomerări de particule fine şi foarte fine
  • Consistenţa şi aspectul suprafeţei agregatelor în stare uscată: agregate foarte tari; se sfărâmă numai parţial (cu senzaţie dureroasă la apăsare); suprafaţa foarte făinoasă, prin frecare cu unghia se lustruieşte formând “oglinzi” mici (Intrerupte)
  • Senzaţia la frecare Intre degete, a materialului în stare umedă: unsuros –făinoasă
  • Aderenţă: foarte mare
  • Plasticitate: foarte plastic
  • Rulare în stare umedă*: ruloul se formează şi se Indoaie In inel, dar inelul crapă
  • Modelare în stare umedă la punctul de aderenţă: se pot modela uşor suluri foarte subţiri (1-2 mm)ce se pot Indoi In inel fără a crăpa sau panglici subţiri care se rup la clătinare

*Solul se umezeşte până la consistenţa aluatului; In asemenea stare apa din sol nu se scurge, dar solul străluceşte de apă şi se poate spoi cu el. Se frământă solul până nu se mai simt grăunţi structurali şi se modelează sub formă de rulou. Grosimea ruloului – cca. 3-5 mm; diametrul inelului – cca. 3 cm.

  • Aspectul materialului privit cu ochiul liber sau cu lupa: foarte fin şi omogen; lipsesc grăunţii de nisip; se observă numai aglomerări de particule fine şi foarte fine
  • Consistenţa şi aspectul suprafeţei agregatelor în stare uscată: agregate extrem de tari ce nu se pot sfărâma sau mărunţi Intre degete; suprafaţă netedă alunecoasă; prin frecare cu unghia se formează “oglinzi” continui
  • Senzaţia la frecare Intre degete, a materialului în stare umedă: unsuros – alunecoasă
  • Aderenţă: foarte mare
  • Plasticitate: foarte plastic
  • Rulare în stare umedă*: prin rularea solului se formează rulou complet care se Indoaie In inel fără a crăpa
  • Modelare în stare umedă la punctul de aderenţă: se pot modela uşor filamente ce se pot Indoi In inel sau panglici subţiri ce se pot Indoi In cerc, fără a crăpa

*Solul se umezeşte până la consistenţa aluatului; In asemenea stare apa din sol nu se scurge, dar solul străluceşte de apă şi se poate spoi cu el. Se frământă solul până nu se mai simt grăunţi structurali şi se modelează sub formă de rulou. Grosimea ruloului – cca. 3-5 mm; diametrul inelului – cca. 3 cm.

  • Aspectul materialului privit cu ochiul liber sau cu lupa: fragmente mari de rocă amestecate cu material fin
  • Consistenţa şi aspectul suprafeţei agregatelor în stare uscată: prin separarea părţii scheletice rămâne o masă de sol care după Insuşirile pe care le prezintă poate fi Incadrată la una din speciile texturale menţionate
  • Senzaţia la frecare Intre degete, a materialului în stare umedă: prin separarea părţii scheletice rămâne o masă de sol care după Insuşirile pe care le prezintă poate fi Incadrată la una din speciile texturale menţionate
  • Aderenţă: foarte mare
  • Plasticitate: foarte plastic
  • Rulare în stare umedă*: prin rularea solului se formează rulou complet care se Indoaie In inel fără a crăpa
  • Modelare în stare umedă la punctul de aderenţă: se pot modela uşor filamente ce se pot Indoi In inel sau panglici subţiri ce se pot Indoi In cerc, fără a crăpa

*Solul se umezeşte până la consistenţa aluatului; In asemenea stare apa din sol nu se scurge, dar solul străluceşte de apă şi se poate spoi cu el. Se frământă solul până nu se mai simt grăunţi structurali şi se modelează sub formă de rulou. Grosimea ruloului – cca. 3-5 mm; diametrul inelului – cca. 3 cm.

Cum să aflăm tipul de sol

Pentru o determinare rapidă a tipului textural, puteți folosi metoda sedimentării a componentelor principale din sol, în diluția apoasă.

Test sol 5:29

Test pentru textura solului.

Analiza solului 3:20

Analiza solului | InfOrganic.

Sol in curte 6:45

Gazonul – Ce sol ai in curte?- test 2 – www.semintegazon.ro.